Romania la Expo Milano 2015

Ce se intampla atunci cand Romania participa la Expo Milano 2015? Nimic. Lumea trece pe langa stand-ul nostru ca si cum ar fi o structura neutra, pusa acolo doar pentru a dirija fluxul de vizitatori spre alte zone mult mai interesante. Sunt sigur de faptul ca si toaletele instalate in perimetrul expozitiei au beneficiat de mai multe vizite decat cladirea noastra din sticla, paie si scanduri.

Inainte de a dezvolta aceasta poveste, trebuie sa mentionez cateva detalii: eu sunt un cetatean roman si locuiesc in Italia de 11 ani. Faptul ca ma aflu departe de locul unde m-am nascut, nu inseamna ca mi-am uitat sau negat originile si nici nu ma impiedica sa sper ca Romania ar putea avea candva o imagine mai buna in lume. Ma simt multumit de fiecare data cand aud un lucru bun despre tara mea si sunt bucuros atunci cand un strain imi vorbeste cu drag despre poporul nostru si ma intreaba mai multe detalii despre cultura si obiceiurile romanilor.

Acum sa revenim la oile noastre. Am avut si eu oportunitatea de a participa la Expo 2015 datorita unei excursii organizate de catre cativa profesori de la facultatea unde momentan studiez. Aceasta expozitie este atat de “universala” incat ai nevoie de o harta (pe care o primesti la intrare, ca sa stii ce te asteapta) si multa rabdare pentru a vedea pavilionul fiecarei tari in parte.

Mare mi-a fost surprinderea cand am descoperit pozitia Romaniei pe acea harta: era lipita de halele imense ale Italiei. Cu speranta ca poate voi ramane cu gura cascata, m-am indreptat intr-un suflet catre acea locatie. Gura mi-a ramas cascata de rusine si de nedumerire. Imaginati-va o pseudo-casa futuristico-traditionala la care doar acoperisul din paie amintea ceva vag despre cultura romaneasca. Era atat de sublim, incat nici eu ca si roman nu am reusit sa captez efectul. Probabil am ramas prea intimidat de peretii de sticla sau de scandurile de lemn, care construiau fatada si doreau sa formeze un gard (dar pana la urma transimteau ideea de inchisoare). Poate numele de “Romania” era atat de mic si subtire scris pe cladire, incat am avut impresia ca suntem timorati sa recunoastem cine suntem. Indiferent care ar fi motivul, rezultatul a fost acelasi: mai mult batea vantul pe la noi decat sa fie plin de vizitatori curiosi. Intr-un fel ii inteleg, deoarece si eu as privi cu suspiciune o astfel de cocioaba.

Nu stiu cine a conceput design-ul acelei cladiri, insa sunt sigur de faptul ca persoana respectiva l-a desenat in graba (sau mai bine zis mazgalit) pe coltul unui bilet de autobuz, in timp ce saliva-i curgea siroaie pe colturile gurii, gandindu-se la suma substantiala (a se intelege irosita) pe care tocmai urma s-o primeasca pentru “opera” sa.

Mi-as fi dorit ca interiorul sa fi salvat situatia si sa ne fi spalat rusinea dar din pacate nu s-a intamplat. Obiectivul fiecarei tari era acela de a pune in valoare propria cultura; noi romanii am ales sa prezentam aceleasi stereotipuri cu Delta Dunarii, peisaje paduroase si alte imagini reciclate, ce veneau difuzate pe niste ecrane plate (ca doar suntem moderni si smecheri). Imaginati-va filmuletele acelea penibile, in care cultura noastra se rezuma doar la paduri, oi, capre, Dunare si sarmale. Cam asta au vazut strainii la Expo 2015 despre Romania. Cineva a mai aruncat si cateva tablouri a unor pictori contemporani, ca doar trebuie sa avem si noi arta; de parca tablourile acelea amarate ar fi salvat situatia. As fi jurat c-am observat si o ie pe undeva, asta daca nu ar fi fost pusa in infundatura unui zid secundar, de parca ar fi fost ultimul borcan de zacusca din camara.

Apropo de zacusca, cireasa de pe tort a fost restaurantul introdus in mansarda acoperisului de paie. Lasand la o parte farfuriile de cantina sociala, meniul desenat ca la gradinita si chelnerii total nepriceputi (se vedea pe fata lor ca n-au avut niciodata contact cu strainii), nu inteleg de ce au trebuit sa puna vitrina cu suveniruri tocmai la intrarea in bucatarie. Nu c-ar fi continut ceva obiecte speciale de vanzare (avand in vedere ca masura 1,5 metri inaltime si 1 metru latime) dar totusi nu pot sa cred ca nu i-au gasit un alt loc mai bun. Cineva a aruncat si aici un colac de salvare prin faptul ca vizitatorii aveau ocazia sa se infrupte din bucatele noastre traditionale: mamaliga, sarmale si zacusca. Degeaba. Acel cineva a ratat cu desavarsire scopul expozitiei si modul in care trebuie prezentata cultura si valoarea unei tari. Pana si cei din tarile africane si-au aranjat cu grija pavilioanele si au reusit sa transmita o atmosfera locala, chiar daca aveau niste cladiri simple in forma de cutie.

Sunt foarte curios sa aflu ce a fost in mintea organizatorilor romani, cand s-au gandit cum sa ne reprezinte tara la Expo 2015. Mai mult ca sigur a fost un vid. Si-au luat banii, au plecat si au lasat in urma un lucru facut la repezeala, de care majoritatea vizitatorilor s-au ferit. Rusine.