Divine Comedy

cercurile Infernului dantesc

Ce s-ar intampla daca Infernul si Paradisul, descrise de catre Dante, ar exista cu adevarat?

Eu respect toate religiile existente pe acest Pamant, dar cred ca oamenii ar avea nevoie de niste dovezi concrete in legatura cu ceea ce va urma in viata de apoi.

Parca aud deja replici de genul: „Viata de apoi este un mister si asa trebuie sa ramana. Acesta este un lucru bun pentru omenire”. Are you kidding me?

Fiecare om este mult mai tentat sa pacatuiasca, atunci cand nu are o viziune clara asupra lucrurilor ce-l asteapta dupa aceasta „aventura”. Noi suntem o specie foarte inteligenta, insa nu avem puterea de a face ordine in ograda noastra. Din acest motiv, avem nevoie de o putere superioara, pentru a ne plesni peste bot atunci cand gresim.

Do Heaven and Hell really exist? Then show them to us! Nu ma refer la texte si carti pline de descrieri aproximative. We want the full package! 

Ar trebui sa existe o intreaga campanie de promovare:

– imagini cu fiecare „decor”

– filmate cu toate lucrurile infricosatoare/frumoase care ne asteapta

freakin’ YouTube live streamings from Heaven and Hell, sa-i vedem pe cei care tipa de durere sau pe cei care canta de fericire

– site-uri oficiale: http://www.cometohell.biz si http://www.thisisheaven.biz

Cel care pacatuieste va sti foarte bine ce chinuri il asteapta. Cel care duce o viata corecta va sti foarte bine ce rasplata va primi. Fiecare is va alege  propria destinatie, prin faptele pe care le va indeplini de-a lungul vietii pamantesti. Foarte simplu!

Sunt sigur ca lumea ar fi mult mai curata in acest fel, iar „jmecherii”, care pana atunci aveau curajul sa adune o intreaga colectie de pacate, s-ar linisti instant.

Noi ne credem stapanii acestei planete, dar nu ne stradium deloc pentru a ne pastra curata aceasta proprietate. We just run around…like headless chickens.

Anunțuri

7 gânduri despre “Divine Comedy

  1. Nu te-ai gandit ca poate, daca cei rai ar sti locul raiului ar gasi o cale sa il invadeze in speranta de al distruge. Iar cei buni ar duce o lupta continua cu ei in speranta de a nu le fi distrus aproapele si ceea ce e frumos? In ciuda inteligentei noastre nu stim sa fim cumpatati. Pentru asta e nevoie de un echilibru. De o bariera. Tebuie sa ne dam seama singuri cum sa oprim iadul din noi sa nu fim izolati de cei buni, sa cadem apoi de acolo in invidie si mai mult rau.Exista doua feluri de iaduri, iadul din sufletul nostru si iadul ca loc de seprare a celor buni de cei rai. Cum de altfel exista si doua raiuri, bunatatea, iubirea si daruirea din noi care fac timpul sa nu mai aiba dimensiuni datorita intensitatii cu care traim clipa, si raiul portilor deschise celor buni, locul fericirii fara rau. E mai greu de explicat. Cele doua nu pot coexista impreuna, cum de altfel nici tu nu ai putea coxista cu un om care ti-ar ridica arma la frunte doar ca ar vrea, de dragul placerii uciderii, sau mai rau cel care iti ameninta ce e drag.

    1. Iar cunoasterea locurilor ar duce la haos intocmai vointei de a detine puterea de a creea. Nu ne-ar face mai buni, am fi tot asa pentru ca avem mereu posibilitatea sa alegem.

      1. Daca am avea posibilitatea sa vedem adancul iadului sau portile paradisului, eu sunt sigur ca ar fi un avantaj pentru lumea intreaga.
        Avem doua viziuni diferite asupra acestui subiect, iar eu iti respect parerea.
        Cred ca am putea sa ne contrazicem pana maine dimineata 🙂
        Mai bine ne oprim aici. Bottom line: pe fiecare din noi ne asteapta ceva „dincolo”. Nu avem posibilitatea sa stim cu exactitate ce va fi, asadar vom vedea…
        Esti o persoana care stie sa-si argumenteze foarte bine punctul de vedere. Comentariile tale imi dau de gandit. Imi place acest lucru.

  2. Am vazut mai demult un film ; „What dreams may come”,n’are tematica religioasa,cred ca se incadreaza mai mult la drama,desi poate fi considerat si de dragoste,deoarece actorul principal pleaca din Rai in Iad pentru a’si salva sotia. In film e accentuata ideea cum ca Iadul este diferit pentru fiecare si ca acolo suntem inconjurati de ceea ce ne’a fost teama cat am fost in viata. O conceptie interesanta dupa parerea mea si destul de plauzibila de altfel,pentru ca pana la urma e ideea de pedeapsa nu?
    Mereu mi’am facut teorii despre cum ar trebui sa fie dupa ce murim;
    ~ca atunci cand murim e ca si cum cadem intr’un somn adanc,iar in capul nostru ne continuam viata inconstienti de faptul ca nu ne mai aflam printre cei vii si visam incontinuu…ca nu exista Rai,Iad sau Purgatoriu si ca noi visam cum am fi vrut sa se continue viata…
    ~ca exista Purgatoriu si ca acesta e defapt lumea in care traim noi,ca spiritele sunt alaturi de noi pana ce se decide „destinatia lor” (astfel incercam sa’mi explic eu prezenta spiritelor in care si acum cred)

    1. eu intotdeauna voi fi sceptic in aceasta privinta. that’s who I am. nu cred pana nu vad cu ochii mei.
      totusi, mi se pare interesanta si viziunea ta. mersi pentru comentariu 🙂

      1. n’ai pentru ce 🙂 raporatat la cat de mult imi place sa vorbesc si cate opinii am despre toate comentaruiul a fost o nimica toata 😀

Add your Vibe

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s